ROLUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE EUROPENE ÎN CULTURA ŞI SOCIETATEA CUNOAŞTERII

În urma integrării europene a României, una din direcţiile fundamentale ale redefinirii învăţământului românesc o constituie dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative, prin diversificarea şi optimizarea activităţii educative extracurriculare şi extraşcolare, de mare impact asupra elevilor, cadrelor didactice şi comunităţii locale. Noile demersuri educaţionale redimensionează atât statutul cât şi sarcinile cadrelor didactice, care trebuie să devină manageri de educaţie, prin intermediul unor proiecte/programe educative operaţionale, adecvate ethos-ului unităţii şcolare şi orizontului de aşteptare al comunităţii locale, proiecte/programe desfăşurate pe baza unor convenţii/contracte de parteneriat. În acest scop proiectele educative extracurriculare vin în sprijinul elevilor, coordonate de formatorul de personalitate, omul din spatele acestor „creaţii” deosebite, cadrul didactic. Aspiraţia pentru perfecţionare a numeroaselor cadre didactice, iniţiativa şi disponibilitatea cadrelor didactice de a participa la parteneriate educaţionale, motivează alegerea temei pentru simpozion. Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza parteneriatului dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice. Extinderea preocupărilor pentru educaţie şi mai ales elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor proiecte educative extracurriculare ne atrag atenţia nu atât asupra importanţei acestora, cât mai ales asupra implicaţiilor pe care le are asupra construirii şi modelării personalităţii viitorilor cetăţeni ai planetei, elevii de azi. În perioada 2000–2005, s-au produs la nivelul Uniunii Europene progrese fără precedent în realizarea efectiva a unui spaţiu european extins al educaţiei. Ridicând la rang de principiu respectarea identităţii naţionale, politica educaţională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemelor educaţionale si de formare profesională in perspectiva cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere. Aderarea României la Uniunea Europeană constituie o prioritate politica majoră a întregii societăţi romaneşti. In aceasta perspectiva, întreaga abordare a problematicii învăţământului preuniversitar trebuie reconsiderată prin implicaţiile dezvoltării educaţiei asupra procesului de aderare.

Luând in considerare concluziile Consiliului European de la Lisabona din anul 2000, reafirmate la Consiliul European de la Feira din anul 2001, Consiliul European de la Barcelona din anul 2002 a ratificat planul detaliat de lucru pentru implementarea obiectivelor sistemelor educaţionale si de formare profesionala din Europa pentru perioada 2001 – 2010. Obiectivele strategice stabilite sunt:

1.Imbunatatirea calităţii si eficientei sistemelor educaţionale si de formare profesionala din Uniunea Europeana prin:

- Redimensionarea calitativă a educaţiei si formarii cadrelor didactice/ formatorilor; - Dezvoltarea competentelor necesare societatii cunoaşterii;

- Asigurarea accesului tuturor la tehnologia informaţiei si comunicării;

- Creşterea recrutării pentru studii ştiinţifice si tehnice ;

- Utilizarea la maximum a resurselor .

2. Facilitarea accesului tuturor in sistemele educaţionale si de formare profesionala:

- Deschiderea mediului de învăţare ;

- Creşterea atractivităţii învăţării;

- Susţinerea cetăţeniei active, egalitatii de şanse si coeziunii sociale

3. Deschiderea sistemelor educaţionale si de formare profesionala prin:

- Întărirea legăturilor cu munca, cercetarea si societatea in întregul sau;

- Dezvoltarea spiritului antreprenorial;

- Îmbunătăţirea învăţării limbilor moderne;

- Creşterea mobilităţii si schimbului;

- Întărirea cooperării europene

Scopurile, conţinutul si structura invatamantului preuniversitar sunt corelate in mod direct cu invatarea pe parcursul întregii vieţi  - educaţia de baza asigurând insusirea competentelor necesare pentru accesul ulterior la invatare printr-un mesaj cheie:

noi competente de baza pentru toţi

, având ca obiectiv:

Garantarea accesului universal si continuu la invatare pentru a se forma si reînnoi competentele necesare pentru o participare susţinuta la societatea cunoaşterii

Plecând de la premise cum ar fi:

- Dimensiunea europeana;

- Transparenta, informare si consiliere;

- Recunoaşterea competentelor si calificărilor;

- Asigurarea calităţii se pune accent pe următoarele finalităţi:

1.  Încurajarea accesului la proiectele europene;

2. Compatibilizarea sistemelor educaţionale la nivel european;

3. Mobilităţi europene, cu accent pe formare continuă.

In acest context, perioada 2005-2010 debutează, la nivelul întregului sistem, tinând cont de urmatoarele coordonate majore identificate, a căror asumare este aşteptată la nivelul tuturor partenerilor:

- calitate,

la nivel de proces si la nivel instituţional

;

- echitate,

prin creşterea şanselor de acces si prin crearea mediului stimulativ pentru invatare;

- eficienta,

cu accent deosebit pe nivelul si utilizarea resurselor

Şcoala este singurul loc în care cunoştinţele de înaltă calitate se îmbină cu competenţa pedagogică, cu tehnologia modernă, cu instruirea diferenţiată şi cu dezvoltarea creativităţii.

Învăţământul românesc este înscris într-un proces dinamic de reformă orientat prioritar spre exigenţele integrării în structurile Uniunii Europene şi Euroatlantice. Politicile educaţionale promovate de România vizează:

- formarea continuă (învăţarea de-a lungul întregii vieţi);

- asigurarea de şanse egale pentru toţi;

- educaţie în limbi străine;

- utilizarea tehnologiilor educaţionale;

- învăţământ la distanţă.

Europa a intrat în mod indiscutabil în era cunoaşterii, cu tot ceea ce implică aceasta pentru viaţa culturală, economică şi socială. Modelele învăţării şi cele ale vieţii se schimbă rapid. Acest fapt presupune adaptarea individului la schimbare şi, în egală măsură, schimbarea modalităţilor de acţiune prestabilite. Învăţarea permanentă trebuie însoţită de o tranziţie reuşită spre economia şi societate bazată pe cunoaştere. Programele sunt comprehensive, generoase şi vizează introducerea dimensiunii europene în sistemele de învăţământ ale ţărilor UE şi mai departe, crearea unei adevărate zone a educaţiei. Societatea contemporană are aşteptări ridicate de la toate cadrele didactice. Acestea trebuie să fie în formare continuă la disciplina pe care o predau având în vedere că presiunile concurenţei internaţionale, globalizarea economiei, dislocă graniţele dintre naţiuni, dintre instituţii şi discipline.

Bibliografie :

1.  www.anpcdefp.ro 

2. Fundaţia Naţională pentru Dezvoltare Comunitară. Managementulproiectelor educaţionale. Bucureşti: InsideMedia, 2004

3. Note de curs PRET – Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii