Rolul formativ al vizitei de studiu pentru consolidarea la elevi a valorilor și atitudinilor pozitive față de mediu
La disciplina geografie, poate mai mult decât la alte discipline școlare, activitățile didactice extrașcolare și extracurriculare au o importanță deosebită. „Aceste activități reprezintă mijloace deosebite pentru formarea și educarea personalității integrale, asigură însușirea și aprofundarea în mod direct, activ și conștient a cunoștințelor, formarea unor priceperi și deprinderi necesare pentru integrarea lor în viață, dinamizarea curiozității științifice, a spiritului de investigație, a imaginației și a gândirii creative, călirea organismului și dezvoltarea fizică, formarea spiritului de echipă, stimularea curajului și a inițiativei”
(Maria Eliza Dulamă, Didactică geografică, ed. Clusium 1996, pag 241).
În rândurile de mai jos ne vom referi doar la o singură activitate didactică extrașcolară și anume la vizita de studiu. Am efectuat împreună cu elevii mei câteva vizite la obiective economice din județul Neamț. La o vizită de studiu, pe lângă competențele precizate în citatul din Maria Eliza Dulamă, elevilor li se dezvoltă și competențe ce țin de valorile și atitudinile pozitive față de mediu. Ori astăzi când mediul în care trăim este asaltat din toate parțile de activitățile antropice este imperios necesar ca generația de mâine să aibă atitudini pozitive față de mediu.
Vizita la societatea Nordarin -
Societatea Nordarin Prod Com SRL are sediul în satul Preluca din comuna Alexandru cel Bun județul Neamț. Aceasta este o societate de prelucrare al lemnului. În această firmă lemnul este prelucrat avansat existând un flux tehnologic de la producția cherestelei până la mobilă. Pe lângă informații referitoare la tehnologia de prelucrare a lemnului elevii au văzut în mod direct un exemplu de utilizare judicioasă a materiei prime. Existența, în interiorul aceleași fabrici, a fluxului tehnologic, de la cherestea la mobilă duce la scăderea cantității de energie consumată pe unitatea de produs. Mai mult decat atât utilizarea masei lemnoase la fabricarea mobilei înseamnă stocarea dioxidului de carbon în lemnul din care este construită mobila. Foarte interesant pentru elevi a fost și contactul cu muncitorii străini din Sri Lanka care lucrează la această firmă, mai ales că elevii noștri provin din mediul rural și au contact mai restrâns cu alte culturi.
Vizita la această întreprindere a fost un câștig pentru elevii noștri deorece au văzut un exemplu de bună practică referitor la folosirea sustenabilă a a materiei prime, în speță a lemnului.
Vizita la Kober
Societatea comercială Kober are sediul în satul Vaduri din comuna Alexandru cel Bun din județul Neamț. Fabrica din satul Vaduri produce centrale termice, boilere, accesorii și panouri solare. Elevii noștri au putut să vadă cum sunt fabricate produsele de la fasonarea tablei, vopsirea ei, fabricarea componentelor electronice, montajul produsului pe bandă și până la testarea calității produsului. De asemenea copiii au fost plăcut impresionați de ordinea și rigoarea existentă în întreprindere fără de care nu s-ar putea realiza produse care înglobează tehnologie înaltă. Impresionantă a fost și grija pentru mediu a conducerii și salariaților firmei, grijă demonstrată nu numai prin unele din produsele realizate (panouri solare) dar și prin folosirea unor tehnologii prietenoase față de mediu, cum ar fi, spre exemplu, secția de vopsitorie în câmp electrostatic sau utilizarea tehnologiei de decupare a tablei cu laser. Sub impresia celor văzute la fața locului mulți dintre elevii noștri și-au exprimat dorința de a lucra într-o astfel de fabrică.
Vizita la barajul și lacul Izvorul Muntelui
Cu un volum de apă de 1 miliard de m³ Lacul Izvorul Muntelui este cel mai mare lac hidroenergetic intramontan construit pe râurile interioare. Acest lac a luat naștere prin zăgăzuirea apelor râului Bistrița. Barajul este amplasat în amonte de intravilanul orașului Bicaz, este un baraj de greutate care are dimensiuni impresionante având o înălțime de aproximativ 100 metri și o grosime de 100 m. Acest baraj a fost construir din beton între anii 1950 și 1960. Apa lacului străbate forțat printr-un tunel sapat cale de 4 km în munte și ajunge la Hidrocentrala „Dimitrie Leonida”din Stejaru care are o putere instalată de 210 MW. Vizita de studiu s-a desfășurat în două etape. Într-o primă etapă elevii au vizitat barajul. Cu sprijinul reprezentanților Hidroelectrica am putut avea acces în interiorul barajului. Copiii au fost profund impresionați de labirintul de tunele unde usor te puteai rătăci. Gazdele noastre ne-au prezentat stația seismică din interiorul barajului care poate detecta și trecerea unui autoturism pe coronamentul barajului. De asemenea ne-a fost prezentată și instalația de evacuare a apei freatice care se acumulează sub baraj. În lipsa acestei instalații barajul riscă să fie distrus. Accesul în interiorul barajului ne-a îmboțățit tuturor cunoștințele despre această minune a ingineriei hidrotehnice românești.
În a doua etapă am vizitat lacul efectuând și o scurtă plimbare cu vaporul. Astfel elevii au putut identifica vizual principala problemă ecologică cu care se confruntă lacul și anume poluarea cu recipiente din plastic. Într-un cadru natural deosebit de plăcut am făcut cu elevii mei, un brainstorming încercând să găsim răspunsuri pentru câteva probleme cum ar fi⁚ avantajele și dezavantajele folosirii hidroenergiei, dezvoltarea sustenabilă a economiei din zona limitrofă lacului. Împreună cu elevii am ajuns la următoarele concluzii. Copiii au identificat avantajele folosirii hidroenergiei și anume faptul ce este verde, amprenta de dioxid de carbon fiind minimă, în același timp fiind și foarte ieftină. Principalul dezavantaj identificat a fost impactul foarte mare pe care il are construcția unei hidrocentrale asupre ecosistemelor locale. Practic apariția unui lac de accumulare crează un nou ecosistem distrugândul pe cel preexistent. Referitor la dezvoltarea economică a zonei limitrofe a lacului, elevii au observat slaba folosire din punct de vedere turistic a lacului. De asemenea elevii au observat dezvoltarea destul de modestă a acvaculturii pe luciul de apă al lacului. Binenîeles, principala specie de pește crescută aici este pastravul. Copiii au identificat ca principală direcție de dezvoltare a zonei ca fiind turismul, însă cu respectarea încărcăturii turistice pentru a nu fi afectat negativ mediul.
Vizita la Romanel Timber Tarcău
Fabrica de cherestea Romanel Timber SRL Tarcău este situată în satul Tarcău, comuna Tarcău din judetul Neamț. Amplasamentul fabricii este în apropierea confluenței Tarcăului cu Bistrița. Aceasta este una dintre cele mai mari fabrici de cherestea din țară. Aici se debitează numai cherestea de rășinoase. Tot procesul tehnologic este total automatizat, o dovadă în acest sens fiind preponderența în rândul angajaților a femeilor. Angajații urmăresc, de la tablouri de comandă, traseul bușteanului de la debitare și până la ambalare intervenind doar atunci când apar defecțiuni. Poate părea paradoxal să vorbim de grijă pentru mediu la o fabrică de cherestea, însă toți cei care ne aflam în fabrică am rămas deosebit de impresionați de utilizarea aproape totală a masei lemnoase. Practic de la un buștean se folosește totul. Astfel, coaja și rumegușul care rezultă din procesul tehnologic este utilizată la o centrală electrică pe bază de biomasă care are o putere instalată de 10 MW. Electricitatea produsă aici este utilizată pentru punerea în mișcare a liniei de producție a fabricii, iar surplusul este livrat Sistemului Energetic Național. Rumegușul mai este utilizat și la fabricarea peleților din lemn, fabrica de la Tarcău fiind un mare producător de peleți. Prin vizita la aceasă întreprindere elevii au putut vedea un exemplu de societate comercială, aparent neprietenoasă cu mediul, care prin utilizarea superioară a resurselor naturale ajunge să aducă beneficii mediului.
Aceste vizite de studiu îi ajută pe elevi să adopte o atitudine echilibrată față de mediu, atitudine diferită față de aceea a ultrașilor ecologiști a căror unică soluție constă în închiderea activităților economice. Spre deosebire, elevii au avut în fața ochilor lor, câteva modele de dezvoltare sustenabilă cu un impact negativ minim asupra mediului asigurând, în același timp, suport pentru dezvoltarea societății umane.