Metoda proiectelor în învățământul preșcolar –Exemple de bună practică
Proiectarea activităţilor bazată pe metoda proiectelor este o strategie modernă, care promovează educaţia individualizată, cu multiple valenţe formative, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare al fiecărui copil, de cerinţele şi de nevoile sale.
Prin intermediul metodei proiectelor, activitatea este centrată pe copil. Preşcolarul este în centrul învăţării, fiind îndrumat să descopere singur ceea ce se află în jurul său.
Dacă în învăţământul tradiţional educatoarea propune temele şi predă cunoştinţele, copiii fiind nevoiţi să asimileze informaţiile transmise, prin metoda proiectelor, preşcolarii sunt ajutaţi să înveţe singuri şi să aplice informaţiile asimilate. Educatoarea are rolul unui ghid care respectă ruta individuală a dezvoltării copilului şi, în acelaşi timp, devine un partener pentru copii, învaţă să-i asculte, poartă discuţii libere despre ceea ce îi interesează. Se dă astfel posibilitatea copiilor de a investiga şi de a găsi răspunsuri la propriile întrebări.
În cadrul proiectelor tematice se pot evalua o serie de comportamente, cum ar fi: capacitatea de a-şi alege metode de lucru, coechipierii; capacitatea de a utiliza cunoştinţele în contexte noi; capacitatea de a compara şi măsura rezultatele la care ajunge el însuşi, faţă de cele iniţiale; găsirea de soluţii de rezolvare simple şi originale a unor probleme; prezentarea concluziilor pe baza observaţiilor din timpul activităţii.
Evaluarea prin metoda proiectelor la vârste timpurii poate fi utilizată în toate formele ei (iniţială, formativă, sumativă). Astfel, proiectul poate fi privit atât ca desfăşurare propriu-zisă a procesului învăţării, cât şi ca produs final al acestuia. Câteva exemple în acest sens ar putea fi:
-pentru proiectul tematic ,,Toamna”, evaluarea s-a realizat prin jocuri didactice interdisciplinare, un concurs la nivel de clasă bazat pe informaţiile şi cunoştinţele asimilate pe parcursul proiectului, organizarea unei expoziţii de pictură, desen şi colaj „Culorile toamnei”, album cu fotografii de la activităţile din timpul proiectului şi un carnaval - ,,Darurile toamnei” - desfăşurat într-o atmosferă destinsă, în prezenţa invitaţilor - părinţi, bunici, prieteni.
-pentru proiectul tematic ,,Meseria-brăţară de aur”, evaluarea s-a realizat printr-un joc de rol ,,Ce vreau să fiu când voi fi mare”, concretizat prin simulări de interviuri desfăşurate între copii, sub directa supraveghere a educatoarei, în care unii dintre preşcolari (,,reporterii”) au întrebat şi ceilalţi (,,intervievaţii”) au răspuns ce vor să fie când vor fi mari, de ce vor să practice respectiva meserie, ce le place cel mai mult legat de aceasta şi ce le place mai puţin. De asemenea, copiii ,,intervievaţi” au fost supuşi şi la unele probe practice legate de meseria aleasă. Tot în evaluarea proiectului, copiii au prezentat părinţilor jocul în cerc ,,Sunt atâtea meserii”, în cadrul căruia recită versuri, interpretează cântece şi jocuri muzicale, folosind o gestică adecvată fiecărei meserii.
-pentru proiectul tematic ,,Cartea”, evaluarea s-a realizat prin confecţionarea unei cărţi intitulată ,,Cărticica grupei noastre”, care a cuprins rime, ghicitori mici povestioare create de preşcolarii din grupă, însoţite fiind toate aceste creaţii de desene sugestive ale copiilor.
-pentru proiectul tematic ,,Sunt român”, evaluarea s-a realizat prin realizarea unui album cu costume populare din diferite zone ale ţării, amenajarea unei expoziţii cu obiecte artizanale aduse de copii şi o şezătoare folclorică ,,M-a făcut mama oltean”, ocazie pentru părinţi şi bunici să-i admire pe copii reproducând snoave din popor, cântând melodii populare cunoscute şi dansând jocuri populare specifice zonei noastre geografice.
Prin intermediul proiectelor tematice poate fi apreciată atât activitatea educatoarei, prin portofoliul realizat, harta, atragerea şi implicarea în proiect a altor persoane, rezultatele copiilor, cât şi activitatea preşcolarilor, chiar de la începutul proiectului, prin întrebările pe care le pun pentru întocmirea inventarului de subiecte şi care le descoperă interesul, continuând apoi cu întreaga lor prestaţie şi implicare în activităţile proiectului.
Metoda proiectelor este, aşadar, o provocare atât pentru copil, pentru cadrul didactic, dar şi pentru părinţi, prin implicarea lor. Modernizarea demersului didactic şi rezultatele deosebite ale preşcolarilor obţinute în cadrul proiectelor tematice atestă eficienta pregătire a cadrului didactic, interesul crescut al acestora pentru activitatea didactică de calitate, dar şi contribuţia părinţilor, care constituie în permanenţă un factor decisiv în derularea activităţii în grădiniţă.
Bibliografie:
Preda,V., Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2005;
Ciobotaru,M., Antonovici,Ş., Popescu,M., Fenichiu,D., Aplicaţii ale metodei proiectelor, Editura CDPress, Bucureşti, 2005;
Cant,A., Leva,E.,, Tătaru,L., Dragă, educatoarea mea – Modele de proiecte tematice cu integrarea narativă a conţinuturilor curriculare, Editura Diamant, Piteşti