INTELIGENŢELE MULTIPLE CA METODE

MOTTO: „Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de inteligenţe umane şi toate combinaţiile de inteligenţe. Dacă recunoaştem acest lucru, cred că vom avea cel puţin o mai bună şansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.“

Howard Gardner, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple în 1993.

Viaţa de zi cu zi şi observaţia atentă ne arată că natura, în toate formele ei de existenţă este profund antiredundantă, originalitatea ei şi unicitatea fiind mereu prezentă. Atunci când privim un arbore de la o oarecare distanţă, avem impresia că toate frunzele lui sunt la fel. Dacă însă, avem răgazul şi înclinaţia necesară studiului atent, vom descoperi că sub aparenta identitate se ascunde o infinitate de forme, de detalii şi nuanţe, fiecare frunză fiind la fel cu celelalte şi unică în acelaşi timp. Principiul diversităţii şi unicităţii individuale este specific şi naturii umane: simţim, gândim, înţelegem şi acţionăm fiecare în modul său unic şi subiectiv. Respectarea diferendelor individuale se impune ca un principiu director în orice act educativ responsabil. Gardner, pornind de la ideea că „premianţii din şcoală nu sunt totdeauna şi premianţi în viaţă”, a ajuns la concluzia că sistemul educativ contemporan valorizează exagerat performanţele intelectuale de tip academic (verbal-lingvistic sau logico -matematic), ignorând celelalte tipuri / stiluri de cunoaştere şi acţiune, care adesea sunt premise ale succesului în viaţă. Un important argument în acest sens l-au constituit exemplele unor personalităţi celebre ca Albert Einstein, Vincent Van Gogh, Charles Darwin, Friederich Nietzche, Giussepe Verdi, ş.a., care au avut dificultăţi de învăţare în şcoală dar care au excelat apoi într-un domeniu de activitate. Gardner defineşte inteligenţa ca „un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate ca valori în cel puţin o cultură”. Fiecare tip de inteligenţă  are un sistem propriu de simboluri (imagini, cuvinte, numere, gesturi, etc), o localizare precisă pe scoarţa cerebrală şi manifestări specifice de la primele semne ale existenţei oamenilor pe Pământ (desene, dansuri, cântece, etc). Orice individ, dacă este expus unor situaţii de învăţare variate îşi va alege acea formă care îi favorizează dezvoltarea inteligenţei pe care o are mai bine reprezentată. Conform tradiţiei suntem tentaţi să-i considerăm „inteligenţi” pe cei care sunt buni la obiectele de bază din şcoală, adică matematică sau literatură, iar pe ceilalţi să-i considerăm „talentaţi”. Dacă le numim pe unele inteligenţe şi pe celelalte talente înseamnă că nu le considerăm la fel de importante şi egale. Comentând cele două denumiri, Gardner a spus în glumă: „toate acestea sunt egale, dar dacă le numeam talente nimeni nu-mi citea cartea”. Ca urmare Gardner le-a numit inteligenţe. În viziunea lui Gardner o inteligenţă este „un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate ca valori de cel puţin o cultură.” Ea este o promisiune de potenţial bio-psihologic. Valorizarea inteligenţei este determinată de domeniul sau câmpul în care ea se manifestă. Acest domeniu sau câmp poate fi o disciplină sau un meşteşug practicat în societate. Educaţia… ce este educaţia în sine? Mulţi ar spune că adevăratul drum spre educaţie ţi-l oferă şcoala. În ciuda efectelor benefice pe care le are asupra formarii omului, şcoala, este reprezentată cel mai adesea, într-o viziune negativă, ca spaţiu de recluziune , oprimant, periclitat. Şcoala este văzută ca o instituţie a desfiinţării individualităţii, candidaţii la învăţătură întrând "întregi" la minte, dar fiind transformaţi, la finalul perioadei de studiu, în persoane lipsite de imaginaţie , integrându-se  într-un sistem care promovează experimentele sociale dezastruoase, elimină creativitatea ca normă de viaţă.  Dar puţini înţeleg lucrul acesta. Majoritatea îşi pun baza în şcoală în scopul propriei educaţii, dar nu fac mai mult decât să îşi creeze o imagine distorsionată, falsă, asupra şcolii în perspectivă, şi nu mai iau în considerare dezvoltarea personalităţii.

Vă propun un posibil model de lecție în care se pot scoate în evidență inteligențele multiple și împărțirea elevilor pe grupe facilitând accesul și integrarea lor în echipe potrivite, dar mai ales accesibile.

Clasa a IV-a 

MOMENTE ALE ISTORIEI

CONDUCĂTORI, EROI ŞI EVENIMENTE- Vlad Ţepeş

Elevii se împart în grupe de lucru:Înteligenţa verbal- lingvistică

Sarcină de lucru

:

 Realizează un eseu care să cuprindă caracterizarea lui Vlad Țepes.

Inteligenţa logico- matematică

Sarcină de lucru

: 

În 1456, Vlad Ţepeş a ajuns  pe tronul Ţării Româneşti.  Trei ani mai târziu i-a pedepsit pe asasinii tatălui său. După alţi 3 ani Vlad Tepes a lansat o campanie impotriva turcilor, de-a lungul Dunarii. Deşi biruitor la început, în cele din urmă este învins de Mehmed. Timp de 14 ani a fost refugiat în Transilvania. Apoi a intrat recucerind tronul Valahiei cu ajutorul Moldovei şi a Transilvaniei, dar după câteva luni este ucis.

- Cât a durat domnia lui Vlad Ţepeş?

- În ce an a pornit Vlad Ţepeş campania împotriva turcilor?

- În ce an este asasinat?

Înteligenţa naturalistă

Sarcină de lucru

:

 Observaţi şi comentaţi tablourile, imaginile şi textele referitoare la  personalitatea lui Vlad Ţepeş, aspecte ale vieţii cotidiene în acel moment al istoriei

Inteligenţa vizual- spaţială

Sarcină de lucru

:

 Confecţionaţi un pliant cu fotografii care să scoată în relief denumirea de Dracula a lui Vlad Ţepeş.

Înteligenţa corporal- kinestezică

Sarcină de lucru

:

Joc de rol: punerea în scenă a unei situaţii în care Vlad Ţepeş trebuie să aplice o pedeapsă.

Înteligenţa  muzical- ritmică

Sarcină de lucru

:

 Alocaţi versurilor de mai jos o melodie adecvată:

"Unde ești tu Tepes, Doamne? Ca punând mâna pe ei,

Să-i împarți in două cete, de nebuni și de mișei,

Și in două temniți large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!"

Înteligenţa interpersonală

Sarcină de lucru

:

Eşti Vlad Ţepeş. Trebuie să negociezi cu Matei Corvin ca să poţi obţine sprijinul lui în recucerirea tronului.  

Înteligenţa intrapersonală

Sarcină de lucru

:

Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul lui Vlad Ţepeş? 

Lecțiile de acest fel vor fi mereu un real succes pentru că țin cont de particularitățile fiecărui elev în parte, dând fiecăruia șansa să participe cu plăcere.

BIBLIOGRAFIE

1.    Gardner, Howard, ”Inteligențele multiple” Editura Curtea Veche, 2022

2.    Bruner Jerome, ”Pentru o teorie a instruirii”, EDP, Bucureşti, 1990

3.    Constantin Postelnicu,”Fundamente ale didacticii şcolare”,Ed. Aramis, 2000

4.    MEC, CNPP, Învăţarea diferenţiată – ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti, 2001

5.    MEC, CNPP, ”Învăţarea activă – ghid pentru formatori şi cadre didactice”, Bucureşti, 2001

6.    Proiectul pentru Învăţământul rural, Să ne cunoaştem elevii, Bucureşti, 2005

7.    Văideanu G., ”Interdisciplinaritatea în învăţământ, între dezbateri şi aplicare”, Revista de pedagogie, Nr. 2, 1987

8.