Importanta metodelor activ-participative in gradinita

Metodele activ-participative au un caracter solicitant, deoarece pun in actiune gandirea, imaginatia, memoria si vointa copilului. Aceste metode pot fi leaganul creativitatii, al realizarii de sine, al autocunoasterii, avand un pronuntat caracter formativ-educativ. Rolul metodelor didactice moderne este acela de a crea un context situational, astfel incat cel care invata sa fie angajat si sa participe in mod activ la realizarea obiectivelor predarii, sa asigure transformarea lui in subiect al propriei formari; aceste metode se caracterizeaza printr-o permanenta deschidere la innoire, la inovatie. Cresterea ponderii metodelor activ-participative nu inseamna renuntarea la metodele clasice de invatamant, la cele de transmitere si asimilare a informatiei, ci alternarea si combinarea acestora. Metodologia moderna opereaza schimbari care tin de pondere, dar mai ales de valorizare, de sporirea potentialului formativ al metodelor clasice prin accentuarea caracterului lor euristic si activ-participativ. Fiecare metoda are grad diferit de activizare sau participare, precum si o serie de avantaje si dezavantaje. Imbinarea elementelor de dirijare a invatarii cu cele de munca independenta sau in echipa duc la eficientizarea actului educativ. Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie si cu personalitatea profesorului si gradul de pregatire, predispozitia si stilurile de invatare ale grupului de prescolari. Din aceasta perspectiva, metodele pentru o invatare activa se pot clasifica in:

a) Metodele care favorizeaza intelegerea conceptelor si ideilor valorifica experienta proprie a elevilor, dezvolta competente de comunicare si relationare, de deliberare pe plan mental si vizeaza formarea unei atitudini active: discutia, dezbaterea, jocul de rol, braistorming-ul, Philips 6-6, cascada, scheletul de peste, ciorchinele, etc.

b)  Metodele care stimuleaza gandirea si creativitatea ii determina pe elevi sa caute si sa dezvolte solutii pentru diferite probleme, sa faca reflectii critice si judecati de valoare, sa compare si sa analizeze situatii date: conversatia euristica, studiu de caz, rezolvarea de probleme, jocul didactic, exercitiul, metoda palariilor ganditoarec cvintetul, brainstorming-ul, explozia stelara, etc.

c)  Metodele prin care elevii sunt invatati sa lucreze productiv cu altii si sa-si dezvolte abilitati de colaborare si ajutor reciproc: mozaicul, cafeneaua, proiectul/ portofoliul in grupuri mici, cubul, interviul de grup.

Metoda palariilor ganditoare: Eduard de Bono, promotorul gandirii laterale, a inventat un joc de rol intitulat Cele sase palarii ganditoare (Six Thinking Hats method). Jocul strategiilor de gandire se bazeaza pe sase astfel de modele si contribuie la incurajarea unui spectru complet de gandire. De Bono ne prezinta cele sase ipostaze, sase posibilitati de procesare a datelor:

1. Palaria Alba se concentreaza pe informatii. Se refera la fapte, figuri, informatii disponibile sau necesare. Ea strange informatiile obiective.

2. Palaria Galbena se concentreaza pe beneficii si aspecte logice pozitive. Ea te ajuta sa gandesti pozitiv, abordeaza punctul de vedere optimist care te face sa constientizezi toate beneficiile si valorile implicate de decizie.

3. Palaria Rosie dezvaluie intuitiile, sentimentele si emotiile. Palaria rosie rezolva problemele din punctul de vedere al intuitiei, al reactiilor rapide si al emotiilor. De asemenea, incearca sa acopere modul in care vor reactiona emotional alte persoane.

4. Palaria Neagra este palaria problemelor, criticilor si a precautiilor. Palaria neagra contribuie la diminuarea riscurilor si a problemelor inainte de stabilirea solutiei finale. In cartea sa, De  Bono ajunge la concluzia ca aceasta este cea mai naturala palarie datorita tendintei umane de a privi automat si aspectul negativ al problemei.

5. Palaria Verde este cea a creativitatii, schimbarii, aalternativelor, propunerilor, a ceea ce este interesant si provocativ. Ea sustine modalitatea de a gandi liber, ideile critice fiind mult diminuate.

6. Palaria Albastra este palaria coordonarii. Nu vizeaza un subiect in sine, ci modul in care procesul gandirii. Rolul jucat este acela al organizatorului, al moderatorului intregii activitati.

Aceasta metoda presupune perseverenta din partea cadrului didactic care trebuie sa pregatesca din timp sarcinile de lucru si sa explice foarte clar ce se urmareste concret.

Bibliografie:

1. Curriculum pentru educatie timpurie, 2019, Bucuresti;

2.Chiprian, Cristina, Ciuperca, Livia, Solutii didactice alternative, Editura Spiru Haret, Iasi, 2006;

3.Huberman, A., Cum se produce schimbarea in educatie: contributii la studiul inovatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.