Importanța jocului în manifestarea creativităţii la vârsta preşcolară

Preşcolarii dispun de un potenţial creativ care se manifestă sub diferite forme şi în toate activităţile pe care le desfăşoară: joc şi învăţare, activităţi liber alese, de relaxare şi divertisment, în relaţionarea cu cei din jur şi în interacţiunile cu adulţii.  Manifestările creative ale preşcolarului pot fi stimulate şi antrenate in cadrul jocului, al activităţilor pe domenii experienţiale, în jocurile şi activităţile alese şi în activităţile de dezvoltare personală. Jocul este cel mai propice cadru de manifestare a creativităţii în perioada preşcolară. Prin joc se manifestă şi se exersează imaginaţia copiilor şi pare o formă de eliberare într-o lume în care dorinţele se pot împlini. Copilul preşcolar se manifestă cu dezinvoltură atunci când se joacă şi relatează întâmplări, inventează personaje şi poveşti, se proiectează într-o lume imaginară , găseşte soluţii la anumite probleme, se identifică cu personajele, adoptă modele de comportament şi işi imaginează posibile variante la o situaţie dată. În aceste situaţii copilul manifestă elemente de creativitate observabile în conduita de joc. „Creativitatea completează, alături de procesele cognitive, interpersonale şi afective, „tabloul” jocului în copilărie. Conceput ca o fereastră prin care vezi şi poţi învăţa despre procesele emoţionale ale copilului, jocul îndeplineşte două mari funcţii: exprimarea creativă şi rezolvarea de probleme.” Curiozitatea copilului şi proiectarea intr-o lume imaginară poate accelera dezvoltatea gandirii şi a imaginaţiei şi îi vor permite mai târziu să anticipeze, să modifice şi să modeleze  viitorul după propriile nevoi. Jocurile didactice incluse în principalele tipuri de activităţi din grădiniţă, pot avea elemente creative chiar dacă spontaneitatea este limitată datorită nevoii de respectare a regulilor de joc. Elementele creative pot fi surprinse în mod direct de către educatoare prin manifestări deconduită observabile, sau pot fi găsite în produsele realizate de către copii şi apreciate în raport cu realizările altor copii participanţi la joc. In cadrul jocului, manifestarea potenţialului creativ nu este intenţionată, iar jocul copiilor nu este un produs creator, el este nou şi original în raport cu sine şi cu ceilalti copii.  Jocurile si activităţile didactice alese reprezinză cadrul de manifestarea a creativităţii copiilor. Aceste manifestări sunt influnţate de modul de organizare şi concepere a mediului educaţional. Copilul manifestă elemente creative în jocul de manipulare a obiectelor.În aceste jocuri care se dezvoltă treptat, copiii combină diferite mişcări şi utilizează diferit anumite obiecte şi jucării. Jocul de construcţie ii permite copilului să reproducă situaţii întâlnite în lumea adulţilor. La început copilul reproduce prin imitare, iar reproducerile sunt simple datorită deprinderilor motrice şi practice slab dezvoltate. Cu timpul, jocul de construcţie se dezvoltă, copilul construieşte, după un plan mintal, modele noi şi originale prin natura combinaţiilor şi a elementelor noi adăugate în funcţie de propriile înclinaţii şi dorinţe. În jocul de creaţie cu subiect din viaţa cotidiană, copilul imită şi reproduce comportamente ale persoanelor cu care intră în contact. Copilul reproduce selectiv numai comportamentele care  corespund dorinţelor  şi pregătirii sale. Acţiunile reproduse se complică treptat, se combină între ele şi se îmbogăţesc datorită experienţei cognitive a preşcolarului. Ficţiunea din cadrul jocului este constructivă şi originală. În cadrul acestor jocuri, obiectele, persoanele şi relaţiile sunt substituite, de către copil, prin imagini, trăiri, gesturi şi acţiuni, apoi copilul se substituie pe sine însuşi  ajungând să se identifice cu rolul şi să trăiască empatic cu personajul pe care îl joacă. Preşcolarul se transpune în trecut sau în viitor, reuşind să se detaşeze treptat de realitatea concretă şi imediată. Jocul de creaţie cu subiect din basme şi poveşti îi dă posibilitatea copilului să îşi manifeste potenţialul creativ prin faptul că acesta modifică întâmplările, îmbogăţeşte acţiunile, propune soluţii pentru anumite situaţii, introduce personaje noi şi modifică destinul personajelor în funcţie de propriile trăiri emoţionale.  Copilul se transpune intr-o lume a tuturor posibilităţilor, călătoreşte imaginar oriunde şi oricând, dar conştientizează totuşi caracterul nereal.

La sectorul Artă se pot desfăşura activităţi de desen, pictură, modelaj, dar şi activităţi practice. Acest sector este cadrul cel maigeneros de activare şi stimulare a potenţialului creativ. Toate aceste manifestări ale potenţialului creativ în perioada preşcolară  sunt inedite în raport cu experienţa individuală a preşcolarului şi sunt premise pentru viitoarele produse creative.

Bibliografie:

Bonchis Elena -

Psihologia jocului

- Editura SPER, Colecţia Alma Mater, Bucureşti, 1997;

Enăchescu Eugenia -  

Creativitatea copiilor

-  Editura Universitară, Bucureşti, 2015;

Pavel V.-

Ora de desen .Sugestii

- ,Editura Muntenia, Constanta, 1994;

Tapalagă Tatiana –

Modalităţi de stimularea a creativităţii preşcolarilor

- Editura Rovimed Publishers, Bacău, 2009;