ÎMBINAREA TEHNOLOGIILOR MULTIMEDIA CU ALTE MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Tehnicile şi mijloacele multimedia au un rol complementar, ele neînlocuind nici metodele tradiţionale active sau altele noi,şi nici pe profesor în relaţia esenţială profesor – elev. Ele pot fi foarte utile ca instrumente pedagogice bine integrate, dar nu se poate ajunge la îmbunătăţirea procesului de învăţământ doar prin mijloace luate în sine, deoarece un volum prea mare de informaţii nu va folosi ci, dimpotrivă, va împiedica dezvoltarea normală a facultăţilor intelectuale ale elevului, în special gândirea abstractă.

Pentru atingerea celui mai bun nivel în proiectarea și implementarea activităților educaționale, accentul se pune pe modul în care se desfășoară acestea, ceea ce implică probleme organizatorice, procedurale și materiale. Astfel a apărut termenul de „tehnologie didactică”, care vizează două aspecte: primul se referă la ansamblul mijloacelor audio-vizuale folosite în practica educațională, iar al doilea se referă la la totalitatea metodelor, a mijloacelor de învăţământ și a strategiilor de organizare a predării-învăţare corelate cu obiectivele pedagogice, conţinuturile diseminate, formele de realizare a instruirii şi modalităţile de evaluare. Activitatea pedagogică desfăşurată în cadrul lecţiei este expresia aplicării unui ansamblu de metode, procedee şi mijloace care,toate la un loc, vin să susţină efortul didactic al profesorului şi munca elevilor. Documentul multimedia îşi dezvăluie adevărata valoare didactică numai în deplină unitate cu metodele active. Împreună cu celelalte metode şi mijloace, acesta formează o unitate pedagogică organică, al cărei efect principal este faptul că procesul de învăţământ capătă mai multă vigoare şi profunzime,  le accelerează şi se scurtează timpul de însuşire de noi cunoştinţe. În cadrul lecţiilor susţinute cu document multimedia noile cunoştinţe vor fi valorificate şi consolidate prin activităţile desfășurate ulterior cu elevii. Noul material informaţional căpătat prin astfel de lecţii de către subiecţi trebuie să fie integrat în experienţa de cunoaştere a lor. Noţiunile, fenomenele, evenimentele prezentate sau demonstrate prin imagine audio-vizuală vor fi exploatate ulterior prin metoda conversaţiei şi întregite prin metodele expunerii şi explicaţiei, fiind adâncite prin sarcini de muncă independente sau pe echipe. Se poate apela la documente grafice, planşe şi tablouri, hărţi sau mulaje, reale sau virtuale. La rândul său, documentul multimedia, prin reprezentările şi datele faptice pe care le furnizează îmbogățește metodele tradiţionale, dându-le un mai mare dinamism, prospeţime şi eficienţă, ele devenind astfel mai fecunde. Astfel, expunerea va deveni mai eficientă dacă va alterna cu proiectarea unor secvenţe vizual-auditive sau se va baza pe datele obţinute din vizionarea lor, explicaţia şi conversaţia vor deveni mai activizatoare, având un suport material concret, dialogul va fi mai viu,facilitând schimbul de date şi idei între elevi şi profesor.Trebuie să se urmărească o îmbinare corectă a diferitelor metode şi mijloace cu folosirea tehnologiilor multimedia, bazată pe evaluarea corectă a ceea ce aduce fiecare prin specificul său, raportat în permanenţă la specificul fiecărei discipline, la particularităţile de vârstă ale elevilor cărora ne adresăm, la scopul şi sarcinile concrete ce se pun în faţa fiecărei lecţii luată în parte, cu toate celelalte particularităţi ce ţin de ea. Progresul  pe care noile tehnologii l-au determinat în toate domeniile a influențat, bineînțeles, și procesul de predare-învățare-evaluare, facilitând-ul, oferindu-ne mijloacele necesare căutării, colectării şi procesării în mod corect a informaţiei şi posibilitatea de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică. Acestea contribuie astfel la dezvoltarea abilităților de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe, de a accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet. Astfel, pentru a impulsiona ritmul de creștere al însuşirii cunoştinţelor, este necesar ca şcoala, ca factor activ al progresului, să folosească în desfăşurarea procesului de învăţământ cele mai eficiente și diversificate metode și mijloace în dezvoltarea educației,  în raport cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale societăţii. De aceea este obligatorie educarea elevilor pentru a beneficia de avantajele tehnologiilor moderne, facilitându-se astfel interesul elevilor pentru şcoală, stimulându-le imaginaţia şi învăţarea prin descoperire. Folosind o formă specifică de prezentare a cunoştinţelor, noile tehnologii multimedia îi apropie pe elevi de realitate,aducând în câmpul perceptiv al acestora fenomene şi procese care, prin natura disciplinei, ar rămâne doar noţiuni abstracte. Acestea devin acum inteligibile şi sunt mai ușor înţelese de elevi, prevenind astfel memorarea lor mecanică. Folosirea mijloacelor multimedia are astfel drept consecinţă creşterea eficienţei lecţiei. Putem spune astfel că, utilizarea tehnologiilor multimedia aduce un aport indiscutabil dezvoltării gândirii și a creativității, contribuind la formarea unei atitudini critice și reflexive față de informația disponibilă.

În concluzie, se poate spune că diferitele modalităţi de alternare a activităţilor elevilor, de dirijare selectivă a observaţiei, de verbalizare a imaginilor audio-vizuale, de prelucrare a informaţiei în cadrul dialogului dintre profesor şi elevi, de interpretare a mesajului multimedia în mod activ şi creator, au scopul de a desăvârşi posibilităţile pe care lecţia cu document multimedia şi le-a asumat. Prin aceste încercări de traducere a imaginii în cuvinte se urmărește a atribui acesteia mai multă claritate, a-i spori valoarea cognitivă, intelectuală, capacitatea ei de comunicare. Se poate considera astfel că doar o asemenea integrare a documentului multimedia este de natură să nu încurajeze un învăţământ suprasaturat de imagini şi intuitivist,ci dă prioritatea cuvenită unui învăţământ raţional, bazat pe promovarea gândirii în unitate cu limbajul. Folosirea acestor mijloace de învățământ în desfăşurarea didactică nu înseamnă excluderea cu desăvârşire a celor tradiţionale, ci îmbinarea tuturor, în scopul obţinerii de rezultate bune la învăţătură. Instrumentele și aplicațiile educaționale contribuie în mod evident la obţinerea unor indici superiori ai randamentului şcolar, cu efecte formative incontestabile, prin implicarea personală, prin favorizarea schimbului de idei,prin facilitarea înţelegerii, prin abordarea din multiple perspective a conţinuturilor,prin responsabilizarea partenerilor în cadrul actului educativ.

BIBLIOGRAFIE:

a)Cărţi:

1. Adăscăliţei, Adrian,

Instruire asistată de calculator

,Editura Polirom, Iaşi, 2007.

2.Cerghit, Ioan,

Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă

, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1980;

b)Publicaţii: 3.Cerghit, Ioan,

Consideraţii psiho-pedagogice cu privire la metodica folosirii mijloacelor moderne audio-vizuale în procesul de învăţământ

, în Revista de pedagogie, 1967, nr. 3;

4.Stanciu, Stoian,

Probleme ale modernizării învățământului

, Revista de Pedagogie, București, 1967, nr. 3;

5.Zamfir, Gabriel,

E-learning –

infrastructura educaţională

în revista

Informatica economică, 

nr. 1/2000;

c) Web:6.

; 7.

.