Exemple practice de utilizare a metodelor moderne în cadrul lecțiilor de biologie
”De la celula la organism”; pentru predarea conținuturilor se face apel la cunoștințele anterioare ale elevilor de citologie pentru explicarea componentelor celulare, se aduc aminte principalele tipuri de țesuturi animale de la zoologie apoi se poate utiliza copacul ideilor pentru a reactualiza care sunt principalele funcții ale organismelor vii și identificarea corectă a sistemelor ce îndeplinesc funcția respectivă.
”Neuronul” unitate structurală și funcțională a sistemului nervos, am folosit metoda explozia stelară: ”Se spune ca inteligența este dată, nu de numărul de neuroni, ci de numărul de sinapse”; încercați să descoperiți care sunt proprietățile neuronului.
- - Cine protejează și ajută la conducerea în salturi a impulsului nervos?
- - Ce este o sinapsă?
- - Unde se transmit informațiile primite de la stimuli?
- - Când învățăm, avem nevoie să consumăm substanțe dulci?
- - De ce trebuie să fie bine aerisite sălile de clasă?
Când am predat tema ”Rolul sistemului nervos”, am prezentat titlul și am realizat pe tablă un organizator grafic tip cauză-efect pentru a arăta rolul sistemului nervos de coordonare și conducere a activității întregului organism.
În cadrul lecției „Ochiul organ al văzului”, lecție de laborator, elevii au fost împărțiți în patru grupe, fiecare grupă primind câte un ochi prelevat de la vacă, mulaje cu ochiul uman, şi fișele de observație în care aveau sarcinile de lucru.
1. Compară ochiul vacii cu ochiul uman.
2. Secţionează şi îndepărtează uşor cu penseta tunicile globului ocular şi descrie-le. Detaşaţi uşor toate mediile transparente. Realizaţi un desen cu dispunerea tunicilor globului ocular.
In cadrul lecției ”Urechea organ al auzului şi al echilibrului”, am ales să folosesc metoda cubului pentru a prezenta alcătuirea, rolul și igiena urechii, astfel încât elevii să participe activ la predare și să nu devină obiecte.
1. Descrie părțile urechii;
2.Compară cele trei părți ale urechii;
3.Asociază diferite organe cu partea de ureche corespunzătoare;
4.Analizează modul de transmitere a undelor sonore;
5.Aplică schematic modul de transmitere a undelor sonore;
6.Argumentează de ce trebuie să avem o igienă corespunzătoare la nivelul urechii.
Se pot face corelații între teme din ”Anatomia și fiziologia omului”; de exemplu la temele ”Pielea, alcătuire și funcții” și ”Funcția de excreție” se poate pune această problemă: ”Oameni care au suferit arsuri pe 70-80% din corp mor, dar nu din cauza arsurilor, ci intoxicați. Este posibil?”, astfel încât să deducă și să învețe prin descoperire faptul că pielea are rol în excreție.
În cadrul temei “Sistemul locomotor- scheletul uman” se folosește metoda SINELG-Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și Gândirii metodă de monitorizare a înțelegerii și o strategie utilizată pentru a menține elevii implicați în timpul citirii unui text. Această metodă presupune realizarea următoarelor activități/acțiuni:
1) Citirea cu atenție a textului;
2) Marcarea pe textul dat a cunoștințelor confirmate, a celor infirmate, a celor noi și a celor incerte, folosind anumite simboluri: „ü” pentruinformațiile careconfirmă ceeace știe sau crede că știe; „–” pentru informațiile care contrazic/diferă deceea ce știe sau crede că știe; ”+” pentru informațiile noi; „?” pentru informațiile care i se par confuze sau despre care dorește să știe mai mult;
3) Reflectarea asupra celor citite și sintetizarea informațiilor din text;
4) Discutarea în perechi sau pe grupe a ideilor din text.
Citiți cu atenție textul despre schelet cu ajutorul mulajului scheletului la iepure și la om; identificați componentele scheletului la om; notați pe tabel informațiile date.
Scheletul uman are trei părți: cap, trunchi, membre (superioare și inferioare)
1.Scheletul capului - neurocraniu ( occipital, frontal, temporale, parietale); -viscerocraniu (oase nazale, orbite, maxilar superior şi mandibulă).
2.Scheletul trunchiului : coaste, stern şi coloană vertebrală.
3.Scheletul membrului superior: humerus, radius, cubitus, carpiene, metacarpiene şi falange.
4.Scheletul membrului inferior: femur, tibie, peroneu, rotulă, calcaneu, tarsiene, metatarsiene şi falange.
5.Scheletul centurilor: - scapulară (omoplat şi claviculă); - pelviană (oase coxale).
În vederea predării lecției ”Sistemul digestiv-anatomie”, am aplicat metoda jocului didactic, am cerut elevilor, pe baza informațiilor dobândite de ei despre ”Alcătuirea sistemului digestiv si digestia la mamifere ”, să potrivească imaginile cu diferite organe ale sistemului digestiv și să denumească fiecare imagine. În cadrul temei ”Igiena sistemului digestiv”, pentru a identifica reguli de protecție împotriva îmbolnăvirii sistemului digestiv și păstrarea stării de sănătate, am rugat elevii să își aducă aminte de viermii paraziți si cum ne putem proteja de infestare; apoi am cerut elevilor să scrie o regulă pentru protejarea sistemului digestiv.
La unitatea de învățare ”Sistemul circulator”, lecția – „Inima”, am aplicat metoda Știu/Vreau să ştiu? Am învățat
-
metodă aplicată în cazul în care elevii se bazează pe cunoștințele şi experiențele anterioare, ceea ce le permite să lege ceea ce știu deja, de noile informații care trebuie învățate. Ea se poate aplica astfel încât se realizează foarte bine legături între ramuri ale domeniului de studiu. Așadar, lecția a decurs în următorul mod: - am cerut elevilor să formuleze perechi şi să noteze pe o foaie tot ceea ce știu despre inimă; - am alcătuit pe tablă tabelul cu
coloanele Știu/Vreau să știu/Am învățat;.
- am cerut elevilor să-şi citească listele şi hotărăsc să scrie în coloana știu: inima un organ al sistemului circulator, este localizat între cei doi plămâni cu vârful ușor spre stânga, are formă de pară, are culoarea roșie, are în interior patru cămăruțe, două atrii şi două ventricule.
Elevii vor elabora o altă listă, de data aceasta cu diverse întrebări legate de inimă (Cum este așezată inima în cavitatea toracică?, Care este structura inimii?, Ce este miocardul?, Care este alcătuirea lui? Cum se desfășoară activitatea inimii? Ce este tensiunea arterială?). Elevii citesc textul din manual, analizează planșele, mulajele, desenele de pe tablă, fac disecție pe inima de porc. După dezbateri, se trec răspunsurile în coloana
Am învățat
. Elevii fac comparație cu ceea ce știau şi cu ceea ce au învățat despre inimă. In coloana a-3-a, informațiile se organizează sub forma unei scheme a lecției.
În cadrul lecției ”Igiena sistemului circulator ”se folosește studiu de caz cerându-li-se elevilor să rezolve următoarea problemă: Construiți lanțul cauzal care poate explica următorul caz: Un grup de turiști care, la apropierea serii, se găsesc în fața unei pante lungi și abrupte, își propun sa facă un efort mai mare pentru a ajunge pe lumină la cabana din vârful muntelui. După o oră de ascensiune, unul din participanți,
mai gras, de profesiune dispecer într-o întreprindere de transport, fumător și neantrenat
la asemenea activități, simte înțepături puternice în partea inimii. Ajuns la cabana este consultat de un medic, prezent ca turist, care îi găsește o
presiune arterială ridicată si un suflu la inima,
de care, de altfel, turistul știa că este urmarea unei
infecții reumatice
din copilărie. I se stabilește diagnosticul de infarct de miocard și este chemat un elicopter sanitar care îl transportă urgent la spital. Elevii răspund că apariția suferinței este explicată prin constituirea unui lanț cauzal, în care factorul ”efort fizic accentuat” capătă un potențial vătămător numai în raport cu starea de rezistența scăzută a organismului, care a acumulat un mare număr de factori de risc.
FACTORUL
= efortul fizic depus la ascensiune.
CONDIȚIILE
= mărimea efortului, timpul în care s-a efectual, greutatea echipamentului.
OMUL
= organism cu rezistență cardio-vasculară scăzută, absența stării de antrenament fizic.
FACTORI DE RISC
:sedentar, hipertensiv, obez, infecție reumatismală în trecut, fumător. Același efort nu a avut nicio consecință nefastă la celelalte persoane, deoarece starea organismelor lor oferă o suficientă rezistență față de potențialele lor vătămătoare.
În cadrul lecție ”Fiziologia sistemului respirator ” am folosit metoda hexagonului. Respirația este un proces vital întâlnit la plante, animale, om; desenați hexagonul și răspundeți la următoarele întrebări pentru a completa triunghiul corespunzător:
1. Cum se transportă gazele respiratorii?
2. Când se mărește ritmul respirator?
3. Unde are loc schimbul de gaze?
4. Care mușchi ajută în procesul de respirație?
5. De ce gaz au nevoie organismele vii ca să trăiască?
6. Ce etape are ventilația pulmonară?
Lucrările de disecție în cadrul lecțiilor de anatomie le dă posibilitatea elevilor să cerceteze organizarea organismelor și organelor în comparație cu alte viețuitoare pentru a observa evoluția organelor în seria vertebratelor. În cadrul lecției ”Sistemul excretor”, se pot folosi ca materiale didactice: mulaje ale sistemului excretor, rinichi, planșe, rinichi de mamifer (porc). Am realizat un experiment demonstrativ, o disecție pe rinichiul de porc; observând planșele, mulajele și materialul biologic, elevii au reușit să identifice elementele de structură ale sistemului excretor și făcând corelații cu informațiile studiate la zoologie au putut să își formeze o imagine (reprezentare) despre componentele sistemului excretor și ale rinichiului.
BIBLIOGRAFIE
Barna, Adriana, Pop, Irina, Moldovan, Agaftea, -
Predarea Biologiei în învățământul gimnazial
, București, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 1998. Cerghit, Ioan, -
Metode de învățământ
, Iaşi, Editura Polirom, 2006. Costică, Naela, -
Metodica predării biologiei
, Iaşi, Editura Graphys,2008 Costică, Naela, -
Suport de curs, Didactica Biologiei
,2012
Cucoș, Constantin, -
Pedagogie
, Iaşi, Editura Polirom, 2008
Iordache, Ion, -
Metodica predării biologiei
, Iaşi, Editura Universității AL. I Cuza, Iaşi, 1995
Lazăr , Viorel, Căprărin, Daniela, -
Metode didactice utilizate în predarea biologiei
, Editura Arves, București, 2008
Marinescu, Mariana -
Didactica biologiei – teorie şi aplicații
, București, Editura Paralela 45, 2010
Șăitan, T.,Olteanu, S., Afrim, C., Tanur, I., Miricel, F., Manea, C., Neagu, A., Divoiu, M.,