Comunicare eficientă cu elevii, în cadrul orelor și activităților școlare
De cele mai multe ori folosesc în comunicarea cu elevii puterea exemplului, mesaje de tipul „eu”. Le povestesc acestora despre experințele mele (nu au fost puține și nici lipsite de însemnătate), de momentele copilăriei dar și despre diferite alte momente ale vieții când m-am confruntat cu anumite situații. Mă străduiesc să îi ascult, să „îi văd”, să-i înțeleg, pe fiecare în parte, să le cunosc familia, poveștile și nu mă feresc ca la rândul meu să împărtășesc cu ei momentele mele de împlinire, dar și micile neplăceri. Aceste destăinuiri încurajează reciprocitatea, îi fac să comunice mai repede și mai ușor. Subliniez întotdeauna cât este de important să comunicăm, să știm să ne ascultăm și să ne înțelegem unii pe alții, să acceptăm și ideile altora-în esență, acolo unde se întâmplă să avem opinii diferite, să cădem de acord că nu suntem de acord. Atunci când apar anumite conflicte, ascult varianta fiecărei părți implicate, dar și a „martorilor”. Discut despre ceea ce s-a întâmplat, cum ar fi putut evita conflictul, ce soluții au și cum le-am putea pune în practică. La începutul fiecărei zile, după momentul stabilirii datei, a vremii, situația absenților, sărbătoritul zilei etc., avem un moment de informare, a mea și a colegilor, cu privire la un lucru important care li s-a întâmplat în ziua precedentă. Întotdeuna există elevi – și nu puțini – care împărtășesc cu noi ceea ce lor li se pare interesant. Așa îi descopăr, atât pe ei cât și familia lor, se deschid, sunt fericiți să împărtășească experiențele lor. Povestesc fel și fel de lucruri, iar de acolo ajungem ca fiecare să povestească o situație asemănătoare, să se regăsească, cu zâmbete în ochi, în poveștile colegei/colegului. Chiar și experințele mai puțin plăcute ne sunt povestite și, astfel, se susțin unii pe alții, devin empatici, atenți la nevoile celorlalți.
Din punctul meu de vedere, comunicarea este extrem de importantă, cu condiția să avem răbdarea necesară să ne ascultăm. Și schimbul de roluri, imaginar, punerea în postura celuilalt, ne ajută să înțelegem mai multe unii despre alții. Dacă există o bună comunicare, legătura dintre persoane este solidă, iar dacă aceasta lipsește, pot apărea numeroase conflicte și, în fapt, nu se mai poate vorbi despre o legătură reală. Martin Luther King spunea că “Oamenii se urăsc pentru că se tem, se tem pentru că nu se cunosc și nu se cunosc pentru că nu comunică”. Dacă am acorda mai multă atenție și timp comunicării, cred că viața ar fi mult mai frumoasă, iar conflictele verbale nu s-ar mai agrava atât de des.