GANDURILE NEGATIVE AUTOMATE

Studiile lui Beck ne relatează că acele persoane ce au dezvoltat o depresie de cele mai multe ori aceasta este asociată cu o imagine de sine negativă, de experienţele de viaţă prezente dar şi de viitor, această percepţie fiind alimentată de gânduri negative automate distorsionate care reflectă un stil de gândire disfuncţional ce are la bază o serie de erori de gândire. De multe ori oamenii își produc propriul stres prin intermediul unei gândiri negative pesimiste, lipsite de sens și semnificații. Aceste gânduri negative, pesimiste se repetă ele persistă astfel că devin incontrolabile de către un individ. Studiile lui Dindelegan susțin că acestea reprezintă ,,acele gânduri care ies în evidenţă atunci când sunt activate schemele cognitive negative, sunt de fapt evaluări sau interpretări ale unor evenimente şi sunt direct legate de anumite trăiri afective şi reacţii comportamentale. Aceste gânduri sunt în parte şi rezultatul excluderii gândurilor pozitive”.

Studiile susțin faptul că persoanele care dezvoltă depresie au o vulnerabilitate, prezintă convingeri dezadaptative care iau forma unor condiţionări sau catastrofări. Exemple de convingeri dezadaptative sunt: „Dacă nu voi reuși la examen va fi absolut îngrozitor pentru mine; Trebuie să fiu perfectă în tot ceea ce fac”. Aceste convingeri alimentează în mod continuu percepția negativă asupra imaginii de sine, asupra viitorului și a prezentului și crește probabilitatea de a experimenta dezamăgiri chiar dacă de cele mai multe ori nu se află în raport cu realitatea aceste convingeri. În cazul participanților la cercetarea noastră au menționat convingeri precum: ,,Elevii trebuie să mă asculte; Trebuie să predau toată programa indiferent dacă ei țin pasul cu ea; Ca să fii un profesor bun ai nevoie de bani pentru asta; Trebuie să-ți faci treaba și atât fără să te implici emoțional”. 

Trăirea emoțională sau experimentarea emoțiilor funcționale/ disfuncționale depinde de experiența subiectivă a cognițiilor asociate raționale sau iraționale și consecințele acestor emoții. Convingerile dezadaptative asociate de obicei unui stil de gândire rigid la nivel cognitiv, la nivel comportamental instalarea rutinei a obișnuinței sau imposibilitatea schimbării la nivel personal, atitudine, gândire, stil de viață.

Distorsiunile cognitive în procesul de gândire sunt denumite şi erori sistematice ale procesului de gândire, distorsiunile cognitive se referă la un mod particular de interpretare a realităţii în funcţie de schemele şi respectiv ipoteze cognitive subiacente (Dindelegan, 2008). 

Distorsiunile cele mai importante evidenţiate de Beck la indivizii cu depresie sunt:

a) Inferenţe arbitrare, ne referim aici la a evidenția o concluzie fără a avea dovezi în acest sens și dovezile sunt opuse concluziei; 

b) Abstragerea cognitivă,  se referă la concentrarea atenţiei asupra unui detaliu fără a ține cont de întregul context emițându-se astfel o concluzie bazată pe un singur indiciu din multitudinea de posibilități;

c) Suprageneralizarea, se referă la un obicei de a stabilii o regulă generală sau a unei concluzii pe baza unor situații izolate şi a generaliza concluzia situaţiilor relevante şi irelevante;

d) Amplificarea ∕ minimalizarea, constă în exagerarea importanţei unei situații, respectiv scăderea importanţei acesteia;

e) Personalizarea, se referă la tendinţa unei persoane de a lega evenimentele de ea sau el când de fapt nu există dovezi în acest sens pentru a face o asemenea conexiune.

f) Catastrofarea, exagerarea finalităţii negative a unui eveniment sau situaţii şi proiectarea unei probabilităţi mult prea ridicate ca acel lucru să aibă loc;

g) Atitudinea disfuncţională, se referă la legarea propriei valori de evaluarea  realizată de ceilalţi cu privire la persoana sa.

Alți cercetători precum David (2006) susțin teoria conform căreia cogniţia vizează prelucrarea informaţională, ea implică conţinuturi informaţionale şi procese informaţionale. Conţinuturile informaţionale se referă la motivaţii, percepţii, imagini, gânduri etc. şi au un caracter specific de exemplu „Toată lumea mă evită”. Procesele informaţionale se referă la transformarea guvernată de reguli a conţinuturilor informaţionale şi au un character nespecific. Au la bază dubletul „dacă – atunci”, de exemplu „Dacă toată lumea mă evită, atunci nu merită să trăiesc.”

Aceste seturi de răspunsuri pot implica cognitiv, comportamental, fiziologic și mecanisme neuronale în scopul de a orchestra cel mai bun răspuns posibil la evenimente importante. Experiența subiectivă a unei emoții este adesea numită ,,sentiment”. 

Emoțiile și sentimentele se referă la fenomene distincte și concise. În contrast, stării de spirit se referă la experiențe mai puțin specifice și de durată mai lungă. 

Stresul este un termen pentru a descrie un răspuns de alarmă mai puțin distinct, care se poate transforma în cele din urmă în emoții specifice. În limbajul științific, afectul cuprinde termeni care includ emoții, sentimente, impulsuri motivaționale, și starea de spirit toate luate împreună. În limbajul de zi cu zi, termenii ca și afect, emoțiile și sentimentele sunt adesea folosite alternativ.

Sa-ti fie bine!