EPUIZARE PSIHICA-BURNOUT

Epuizare psihica, fizica si emotionala "burnout" pare să fi devenit un fenomen de masă, care a primit constant atenția mass-media si a constituit un interes din partea multor companii ca fiind o problema. Conform definițiilor acceptate în mod obișnuit, burnout-ul este o stare mentală negativă persistentă, care este definită de trei componente: epuizarea emoțională, depersonalizarea și un sentiment scăzut al realizării personale (Maslach & Behav, 1981). Din ce în ce mai mulți oameni isi considera locul de munca o puternica sursa de nemultumire sau un mediu care le produce stres. Problema survine atunci cand persoanele nemultumite de locul de munca in care isi desfasoara cea mai lunga perioada a timpului si a vietii, vor duce aceste trairi impreuna cu problemele si frustrarile din timpul zilei, acasa la pesoanele pe care le indragesc. Acestia avand parte de acel EU in cea mai proasta varianta a mea.

Termenul "burnout" a fost inventat în anii 1970 de psihologul american Herbert Freudenberger. El a folosit pentru a descrie consecințele stresului sever și ale idealurilor înalte în profesiile care implica "a-i ajuta pe altii". Aceste profesii considerate aducatoare de burnout au fost de exemplu, doctorii și asistentele medicale, care se sacrifică pentru alții, fiind - epuizați, neputincioși și incapabili să facă față la presiunile din exterior. 

Cauzele burnout-ului contemporan: În prezent, termenul nu este folosit doar pentru aceste profesii care implica ,,a oferi” ajutor ci pentru toate profesiile mai mult pentru partea întunecată a sacrificiului de sine. Se pare că burnout-ul poate afecta pe oricine, de la carieristi și celebrități stresate la angajați suprasolicitați și persoane casnice, fara o profesie practicata. 

Dincolo de acest aspect locurile de muncă contemporane se caracterizează prin creșterea ritmului de lucru, creșterea așteptărilor pentru auto-actualizare, sporirea dependenței de coordonarea interpersonală în executarea sarcinilor de lucru, creșterea ritmului schimbărilor și creșterea nesiguranței locurilor de muncă. În acest context, este în discuție influența condițiilor de muncă psihosociale asupra sănătății mintale si a starii de bine. 

Avem de analizat din perspectiva structurii de personalitate (control excesiv, atitudine pesimista, nemultumirea de sine, incapacitatea de  a delega sarcini, tendinte perfectioniste, este sub tirania lui trebuie-trebuie sa fac tot, trebuie sa-mi iasa perfect, trebuie sa corespund-etc.) din perspectiva locului de munca (activitati si sarcini monotone, lipsa satisfactiei, lipsa recompensarii, lipsa recunoasterii, senzatia ca lipseste controlul asupra propriei activitati, lipsa unui mediu securizant, lipsa echilibrului dintre sarcini si abilitati) din perspectiva propriului stil de viata  (angajament excesiv si neglijarea propriilor nevoi (somn, odihna, pauze, alimentatie, suport emotional, relatii interpersoanle, viata sociala). Astfel rezulta urmatoarea formula a burnout-ului TREBUIE-LIPSA-NEGLIJARE.

Semne si simptome ca suferim de burnout

Un stil de viață stresant poate pune oamenii sub presiune extremă, până la punctul în care se simt epuizați, goi, și incapabili să facă față la probleme sau situatii de viata. Burnout-ul este considerat a avea o gamă largă de simptome. Tot mai multe studii au arătat asociații între burnout și unele probleme de sănătate, cum ar fi consumul crescut de alcool, tulburările de somn, depresia, sedentarismul, obezitatea și durerile musculo-scheletice. Acest fapt ar trebui sa ne ingrijoreze si sa privim aspectele pe care le putem inbunatati pentru a preveni eventualele probleme de sanatate. Toate definițiile date până în prezent împărtășesc ideea că simptomele sunt considerate a fi provocate de stresul legat de locul de muncă. Există trei domenii principale de simptome care sunt considerate a fi semne de burnout: Burnout a reprezentat un predictor semnificativ al următoarelor consecințe fizice: epuizare: persoanele afectate se simt drenate și epuizate emoțional, în imposibilitatea de a face față, obosite și fara energie. Simptomele fizice includ probleme cum ar fi hipercolesterolemia, diabetul de tip 2, boala coronariană, spitalizarea datorată tulburării cardiovasculare, durerea musculo scheletică, modificări ale durerii, oboseală prelungită, dureri de cap, probleme gastrointestinale, probleme respiratorii, leziuni grave și mortalitate sub vârsta de 45 de ani. 

Efectele psihologice sunt: insomnia, simptomele depresive, senzatie de esec, tristete profunda, lipsa satisfactiei, lipsa motivatiei, lipsa increderii in sine, neajutorare, pesimism. Oamenii cu semne de burnout sunt foarte negativi cu privire la sarcinile lor, le este greu să se concentreze, și sunt lipsiti de creativitate.

Consecintele comportamnetale sunt: izolarea, retragerea din relatii, neasumarea activitatilor obisnuite, comportament alimentar excesiv, abuz de alcool si substante, tendinte agresive, hiper vigilenta.

Cum procedam?

Ce facem daca am identificat ca ceea ce s-a spus mai sus este despre mine si acest lucru ma sperie, sunt pe drumul gresit, am pierdut notiunea realitatii?

Va sugerez urmatoarea provocare: 

ACCEPTARE este momentul sa accept ca am o problema care necesita suport de specialitate sau sprijin din partea familiei, a prietenilor si a persoanelor apropiate din viata mea.

ACTIUNE este momentul sa actionez diferit decat o faceam pana azi. Ideal sa actionez in folosul meu si nu a deveni cel mai mare impostor al meu, autosabotandu-ma ADAPTARE este momentul sa predau controlul si perfectionismul in schimbul tolerantei fata de mine si fata de ceilalti si faptul ca universul functioneaza si fara a fi eu perfect.

AUTOANALIZA este momentul sa tragi frana de mana si sa privesti in interiorul tau dar mai ales sa fii atent la tine si nevoile tale.

ARMONIE este momentul sa dai, sa daruiesti dar si sa primesti. Ai nevoie de un echilibru intre munca si viata personala. In viata este vorba despre tine, ce-ti doresti, ce-ti place si ce te face fericit.

ASCULTARE este momentul sa te opresti din fuga vietii si sa incetezi a rezolva problemele gandind prea mult ci mai degraba ascultandu-i pe cei apropiati tie, ascultand de glasul tau interior care se cheama suflet.

Sa-ti fie bine!