INTERDISCIPLINARITATEA ÎN PREDAREA-ÎNVĂȚAREA CHIMIEI

 „Chimia are un imens rol în pregătirea pentru viaţă, fapt pentru care trebuie studiată si înţeleasă ca ştiinţa materialelor. La nivelul claselor gimnaziale sunt necesari profesori care să predea ştiintele naturii unitar,nu ca discipline dispersate si asta în ideea de a realiza interdisciplinaritatea” (V.Em.Sahini).

În dezvoltarea ei, chimia, ca ştiintă, parcurge perioada nasterii,prin diferenţiere de alte ştiinţe, întemeierea ei ca disciplină raţională teoretică,(sec.al XIX-lea) şi apoi desprinderea ramurilor ei fundamentale:chimie anorganică,organanică si fizică,care au pus bazele diversificării şi apariţiei ştiinţelor limitrofe (de graniţă).O predare interdisciplinară a disciplinelor reale, pe de o parte, și a celor umaniste, pe de altă parte, precum şi o încercare de sinteză între acestea ar acoperi mult mai bine obiectivele majore ale şcolii noastre de astăzi care s-ar concretiza în următoarele rezultate:

a)cultivarea curiozităţii  ştiinţifice si dorinţa de satisfacere a acesteia;

b)cultivarea spiritului de inventivitate şi nevoia de a proba;

c)dobândirea metodelor logice de gândire si însuşirea spiritului ştiinţific;

d)dezvoltarea capacităţii de a discerne asupra faptelor,fenomenelor(din orice domeniu) şi de asociere îndrăzneaţă a ideilor exprimate în încercări,opinii,rezultate; 

e)sporirea gradului de profesionalizare în profilul liceului.  

O mare parte dintre dezideratele studiului interdisciplinar al ştiinţelor fundamentale  au început să capete contur, iar o alta mai are de asteptat.

Din prima grupă se amintesc:

a)coordonarea mai evidentă,nu chiar strictă,a programelor de fizică,chimie, matematică, în vederea realizării unui învăţământ interdisciplinar; b)selectarea noţiunilor care se predau,după criteriul legării  de viaţă,de practică si de producţia bunurilor materiale;

c)aprofundarea pe verticală a cunoştinţelor prin schimbarea raportului fenomenal-raţional,în detrimentul empirismului, descriptivismului si istorismului;

d)creşterea receptivităţii părtilor interesate în predarea interdisciplinară a obiectelor de învăţământ;

e)orientarea conţinutului manualelor si a predării conform aforismului „non multa,sed multum” , pornind de la convingerea că atunci când programa şcolară se clatină sub povara trecutului,nu este loc,pare-se „ pentru nevoile viitorului”(Petru Pînzaru);

f)chimia se adresează tot mai mult elevilor cu aptitudini pentru ştiinţe exacte:matematică şi fizică şi se pune accent pe chimia fizică,pe cunostinte ca cele privitoare la structura materiei, legături chimice, mecanisme de reactie, termodinamică și cinetică chimică, electrochimie etc.

Din cea de-a doua grupă, atrage atenţia faptul că :

a) se poate spune că cele mai multe  manuale sunt încă departe de interdisciplinaritate;

b) nu se ţine seama că interdisciplinaritatea cere o temeinică însuşire  a ştiinţelor particulare si că operaţia de sinteză logică,în spiritul interdisciplinar, presupune devansări în studiul matematicii faţă de fizică şi a altora în studiul fizicii faţă de chimie;

c) ceea ce se „construieşte”bine pe fizică,alcătuieşte punctul de plecare pentru o interpretare ştiinţifică mai largă, cu contribuţia altor ştiinţe ,cum sunt: chimia, biologia, sociologia, psihologia, istoria etc.

d) profesorul de liceu,pentru a putea face cele mai adecvate legături, pentru a putea solicita elevilor cele mai felurite exemplificări şi a le arăta şi concretiza cele mai multe aplicaţii, are nevoie să cunoască, măcar la nivelul liceului şi celelalte discipline .

Fiecare profesor este chemat să-şi însuşească o concepţie interdisciplinară în procesul de predare- învăţare,să caute şi să găsească mijloacele şi procedeele de realizare psihopedagogică și metodică a acestei concepţii. Mai nou, conţinutul și aplicaţiile programelor și manualelor de chimie ne îndeamnă să ne schimbăm tot mai mult orientarea spre fizică şi matematică. 

Concluzii:

La toate nivelurile de organizare a materiei predomină schimbul de substanţe şi energie,precum şi transformările acestora,realitate ce poate fi înteleasă,interpretată şi  corect explicată de pe pozitii interdisciplinare. În predarea temelor:„Structura atomului”, „Învelişul de electroni”, „Legături chimice” „Soluţii”,  „Reacţii chimice”, „Elemente de electrochimie”,  „Protecţia mediului înconjurător”,  „Substanţe organice naturale cu importantă fiziologică”, „Energia chimică si procesele biologice-fotosinteză-metabolism”, „Surse de materii prime energetice și pentru industria chimică”, comune pentru chimie-fizică-geografie-biologie-geologie, se impun reţinute și subliniate următoarele elemente de interdisciplinaritate, în activitatea cu elevii:

a) mişcarea fizică si cea biologică au la baza lor fenomene de nor electronic, atomic si molecular;comportarea electronilor în atomi si molecule reprezintă cea mai importantă cale de înţelegere a felului în care atomii se combină în molecule si macromolecule, cum este organizată materia si cum funcţionează mecanismele ei la acest nivel;

b) apa și soluţiile cu proprietățile lor fizico-chimice prezintă importantă capitală pentru materia vie, dar și pentru procesele industriale, precum și pentru circuitul apei în  natură, alterat prin fenomenul de poluare;

c) cunoaşterea concentraţiei ionilor de hidrogen (pH) , prezintă mare importanță pentru  lucrări practice de chimie, tehnologie chimică, viaţa plantelor și animalelor, atât ca mediu intern, cât și sub aspectul mediului de viată;

d) în laboratoare și industrie se realizează cu ajutorul catalizatorilor reacţii care în absenţa lor ar fi mult prea lente pentru a fi utilizate în practică.Un rol imens au catalizatorii în organismele vii : fără aceştia viaţa ar fi imposibilă;ei poartă numele de biocatalizatori şi sunt  fermenţii (enzimele).

În concluzie, pentru studiul temelor de cercetare şi predare interdisciplinară, chimia oferă un domeniu deosebit de interesant, dat, pe de o parte, de pătrunderea impetuoasă a chimiei în toate domeniile activităţii umane, iar pe de altă parte,de structura însăşi a acestei discipline, sub influenţa fizicii si matematicii și a relaţiilor lor cu alte obiecte de învățământ.

Bibliografie:

1. BURLACU, Bianca. Interdisciplinaritatea biologie-chimie-fizică. In: Abordări inter/transdisciplinare în predarea ştiinţelor reale, (concept STEAM).: Implementarea inter/transdisciplinaritații în procesul de predare-învățare a fizicii și științelor tehnice (concept STEAM). Integrarea STEAM în procesul de studiere a biologiei, chimiei și geografiei, 29-30 octombrie 2021, Chişinău. Chişinău: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2021, Vol.2, pp. 117-120.

2. TUDOR Rosu. Notiuni, concepte, legi si teorii in chimia anorganica, Editura: Universitatea Carol Davila.